— Moș Teacă nu poate suferi pe bacalaureați, afară de cei care sunt nepoți de-ai colonelului.

„Niște sclivisiți, niște ăia! Pe vremea mea nu mai erau de-ăștia… cum le zice… și era oastea oaste! La meliție nu merge că ești cutare, ori că ai învățat aia… Ești melitar, să fii!”

Ca să-și răzbune pe ei pentru că au învățat aia, Moș Teacă a dat ordine severe că voluntarii n-au voie să mănânce particular, să pună soldat ca să le-ngrijească de amoniție, să fie scutiți de corvadă și altele.

Într-o zi a prins pe unul venind din târg.

— Vino-ncoa, băiete!

— Salut, domnule căpitan!

— Cum ai zis? Cum ai zis?!? Salut?!? Da’ pă cine saluți, măi sfrejitule?! Ce ești tu?

— Bacalaureat.

— Aha! Și de asta ești așa de nedeciuplinat! Las’, că te-oi regula eu! Ce sunt eu, malmazelă de-alea, de-mi zici „salut”? Să saluți pă tat-tu, nu pă mine! Ori, unde ești de ăia… cum le zice… „trăiți!” nu știi să zici?

—N-am știut, domnule căpitan, sunt numai de două zile…

— De ce nu ești mai demult? Ce-ai păzit pân-cuma? De două zile? Da-ți trebuie o sută de ani ca să-nveți? Și pentru ce nu ți-ai văcsuit cizmele? Zici că ești de ăia… apăi ce ai învățat acolo, dacă nici o cizmă nu știi să văcsuiești? Las, că te-nvăț eu! Am să-ți scot eu cafeaua, cu lapte din burtă! Să marș la-n-chisoare! Patru zile sala de poliție! Și altdată să-nveți să fii lustrugiu! Când m-oi uita la cizma ta, să-mi fac mustața-ntr-însa! Ai înțeles? Cum te cheamă?…

— Rodolf Soreanu.

— Cum ai zis? Sor… Ești rudă cu colonelul?…

— Da, nepot, să trăiți, domle căpitan!

— Ei! Să trăiți! Da’ cine vă pretandă să ziceți „trăiți!”, domle Soreanu? Îmi pare rău! Asta-i pentru ăia… care n-au aia…

— Dumneavoastră ziceați…

— Ei, ziceam!… Parol d’onor, am glumit… Am vrut să văd dacă știți… Unde mergeți acuma?

— La cazarmă.

— Ce să faceți la cazarmă, domnule Soreanu?

— Zice că e corvadă…

— Corvadă? Cum, dumneavoastră la corvadă? Cine v-a spus?

— Domnu sergent-major.

În vremea asta au ajuns la cazarmă. Moș Teacă, roșu ca pomponul de mare ținută, intră cu volintirul de braț.

— Sergen’-majur! Cum ai îndrăznit să chemi pă don Soreanu la corvadă? Cin’ ți-a dat ordin?

— Dum…

— Nu vorbi, sergen’-majur, că-ți vâr sabia până-n plăsele!… Cum ți-ai permis, râtane? Să marș la-nchisoare pentru neexecutare de ordine! Patru zile sala de poliție și să ți să treacă pă foaia de pedepse! Te-nvăț eu! Îți scot eu borșu din burtă!