TIPĂTESCU, ZOE, apoi CETĂȚEANUL TURMENTAT
ZOE (ieșind din stânga repede) : S-a dus?… Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Și Ghiță nu mai vine… Fanică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă…
TIPĂTESCU: Taci! vine cineva. E Ghiță desigur. (se repede la ușa din fund prin care apare Cetățeanul turmentat.)
CETĂȚEANUL (șovăind) : Sluga! (în tot jocul sughite și șovăie)
ZOE: Cine e ăsta?
TIPĂTESCU: Ce poftești d-ta?
CETĂȚEANUL: Eu?… (sughite.) Eu sunt alegător…
TIPĂTESCU (nervos) : Cum te cheamă?
CETĂȚEANUL: Cum mă cheamă? Ce trebuie să spui cum mă cheamă… vorba e, sunt alegător? (șovăie.)
ZOE: E turmentat?
TIPĂTESCU: Dracul să-l ia! nu e nimeni afară: lasă să-mi intre aici toți nebunii, toți bețivii… ‘Aide, ieși!
CETĂȚEANUL: Nu sunt turmentat… (zâmbind) coană Joițico… Las’ că ne cunoaștem… Mă cunoaște conul Zaharia de la 11 Fevruarie… Nu e vorba, ținem la d. Nae Cațavencu… e din Soțietate… dar vorba e, eu alegător… eu… (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) d-aia am venit. (șovăie.)
ZOE: Trimite-l, Fănică, dă-i drumul… e amețit de tot…
TIPĂTESCU (luându-l cu binișorul) : Fii bun, cetățene, du-te. Aldată mai vorbim.
CETĂȚEANUL: Dar ce să vorbim aldată?
ZOE: A!
CETĂȚEANUL: Acu ce treabă avem?… Nu vă uitați la mine că sunt așa de… Am făcut-o de oaie de tot. Să vezi d-ta cum de a devenit la băutură… (sughite) că a fost lată de tot…
TIPĂTESCU (necăjit) : Fii bun, omule, și-nțelege. (vrea să-l apuce.)
CETĂȚEANUL: Eu am găsit (sughite) o scrisoare…
TIPĂTESCU și ZOE: O scrisoare!
CETĂȚEANUL: Da. (cătră Tipătescu) A d-tale cătră coana Joițica… Am găsit-o alaltăieri seara pe drum, când ieșeam de la întrunire… Fă-ți idee, (sughiță) de alaltăieri seara până azi-dimineață s-o duci într-un chef!…
TIPĂTESCU (răpezindu-se și apucându-l cu amândouă mâinile de gât) : Mizerabile!
CETĂȚEANUL: Nu mă-npinge, că amețesc… (sughite)
ZOE: Lasă-l, Fănică, să vedem.
CETĂȚEANUL: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine… și haț! pe la spate, d. Cațavencu dă să mi-o ia.
TIPĂTESCU: Și (desperat) ți-a luat-o?
ZOE (același joc) : Ți-a luat-o?
CETĂȚEANUL: Aș! Am băgat-o în buzunar. Zice d. Nae: „Așa? faci parte din Soțietatea noastră și primești scrisori de la prefectul, cetățene, bravos! — Zic: (sughite) Aș! de la prefectul! — Zice: I-am cunoscut slova… Ia arată-mi-o. — Doamne păzește!” Ba că dă-mi-o, ba că nu ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică… una-două-trei… pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere… A făcut cinste d. Nae… l-am băut… oo! l-am băut!
ZOE: Dar scrisoarea?
TIPĂTESCU: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea?
CETĂȚEANUL: Nu striga, (sughite) că amețesc!… O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă și-l privesc cu îndoială și nerăbdare nervoasă.) Da.
ZOE și TIPĂTESCU: S-ar putea!
CETĂȚEANUL: Da… o am la mine. (căutându-se prin buzunare) Ehei! d. Nae zicea că-mi dă zece poli pe ea; zic: nu trebuie, onorabile, parale… slava Domnului.. apropitar sunt (sughite), alegător… (sughite și se caută mereu.) Vorba e… eu (sughite), eu pentru cine votez? (se oprește din căutat și cu simplicitate.) Am pierdut-o! (se mai caută, apoi cu hotărâre.) Am pierdut-o!
TIPĂTESCU: A!
ZOE: Ți-a furat-o Cațavencu!
CETĂȚEANUL: Adică dl Nae. Se prea poate… că am și dormit… Vezi d-ta (Zoe și Tipătescu își frâng mâinile) fă-ți idee… dă-i cu bere… dă-i cu vin… dă-i cu vin… dă-i cu…
TIPĂTESCU (apucându-l și zguduindu-l) : Mizerabile! Ce ai făcut?
CETĂȚEANUL (căzând pe un scaun) : Nu mă zgudui, (sughite) că amețesc!