(CONU GRIGORE stă cu ochii pe fată și parcă nu înțelege nimic.)
PĂRINTELE ILIE (reîncepe cântecul de la începutul actului, pe aceleași versuri, dar invers rostite): Joacă, măi băiete, joacă. Că afară-i timp de toacă.
CONU GRIGORE: Dar ce dracii vrei să joc, că n-am carte mai deloc.
PĂRINTELE ILIE: Joacă și tu ce-i juca, Om bătrân și tralala.
CONU GRIGORE (greșește): Dar ce vrei ca să mai fac, Că nu-mi vine nici o carte.
PĂRINTELE ILIE: Stai, mă, nu vezi că n-ai nimerit-o?
CONU GRIGORE (oftând și cu ochii după
OLGUȚA): D-apoi crezi tu că la nimereala asta mi-era mie gândul?
Cortina