ACEIAŞI – CRĂCĂNEL
CRĂCĂNEL
Mă rog, aici este d. Nae frizerul?
IORDACHE
Aici este… da’… nu-i acasă.
CRĂCĂNEL
Dar… mă rog, se-ntoarce?
PAMPON
(lui Iordache aparte)
Cine-i domnul ăsta?
IORDACHE
(încet lui Pampon)
Lasă că-ţi spui eu…
CRĂCĂNEL
Aud?
IORDACHE
Nu crez să se întoarcă aşa degrabă… Daca aveţi trebuinţă chiar cu d-lui, atunci poftiţi mai pe seară, poate să-l găsiţi…
CRĂCĂNEL
În sfârşit, eu tot mai pot aştepta; poate să vie. (şade.)
IORDACHE
Aşteptaţi degeaba, domnule, vine foarte târziu…
CRĂCĂNEL
De unde ştii? Poate vine mai curând…
IORDACHE
(încet lui Pampon)
Cum dracul să-i fac vânt?…
PAMPON
Daca spune o dată omul că vine deseară…
CRĂCĂNEL
Ei, poate să am noroc. Nu ştii d-ta? De câte ori pleci să stai un ceas şi stai cinci… Ei, de ce adică să nu pleci o dată pentru şapte şi să stai numai unul?… (se găteşte în faţa unei oglinzi, îşi piaptănă barbetele şi chelia, ia o gazetă şi se pune pe citit. – Iordache şi Pampon dau din umeri. Pampon scoate o pereche de cărţi şi-ncepe să se joace cu ele pe genunchi. Iordache merge la uşa din dreapta.)
MIŢA
(scoţând capul pe uşă)
Fă-i vânt!
IORDACHE
Nu e chip… Zice că vrea s-aştepte…
MIŢA
Ce dracul caută aici?
IORDACHE
Ştiu eu… caută pe d. Nae…
MIŢA
Nu-nţeleg.
IORDACHE
I-am spus că d. Nae vine deseară, şi tot zice că-l aşteaptă… A! Stăi, că îi am eu leacul…
MIŢA
Domnul ălălalt s-a dus?
IORDACHE
Nu, e aici…
MIŢA
Să m-aştepte… Bate-mi în uşe când l-ăi exoflisi pe Crăcănel…
IORDACHE
Îl exoflisesc acuma, să vezi… (coboară în scenă. Miţa îşi retrage capul şi închide uşa. Lui Pampon.) – Dama a zis s-aştepţi…
PAMPON
(încet)
Bine…
IORDACHE
(către Crăcănel, care e cufundat în citirea jurnalului)
Ei, boierule, d. Nae nu mai vine… Eu trebuie să-nchiz prăvălia… am treabă să mă duc în târg…
CRĂCĂNEL
(lăsând gazeta)
A! Închizi?… Atunci, daca închizi, trebuie să mă duc şi eu…
PAMPON
(strângându-şi cărţile)
Fireşte că trebuie să te duci, nu o să te încuie aici.
CRĂCĂNEL
Daca e aşa… salutare… Mă-ntorc eu mai târziu… (iese în fund.)
IORDACHE
Cu plecăciune… S-a dus! Uf! Al dracului dobitoc!… De ce muşterii am eu parte astăzi!
PAMPON
Mă rog, cine e negustorul ăsta?
IORDACHE
Urâtul ăsta? Este amantul damii de colo…
PAMPON
(sărind)
Amantul damii de colo?…
IORDACHE
Da.
PAMPON
Care a vorbit cu mine adineaori?… Miţa?
IORDACHE
Da, da!
PAMPON
(fioros)
Bibicul ei? Ăsta e Bibicul?
IORDACHE
Ei, da, frate, când îţi spui o dată; e amantul damii de colo… Ce te prinde mirarea?…
PAMPON
(care şi-a luat pălăria şi bastonul degrabă)
Am pus mâna pe Bibicul! Nu-l las nici mort! Nici mort! (se repede şi iese glonţ pe uşa din fund.)