MIŢA, singură în domino albastru cu flori, apoi CHELNERUL
MIÅ¢A
(intrând, îşi scoate masca)
Nu e… N-a venit încă? ÃŽl cunosc… are numai două costume: un cazac ÅŸi un turc… N-a venit. Trebuie să se fi dus să-ÅŸi ie pe individa! Trebuie să vie împreună! A! Să vie! Dumnezeule! Jur pe tot ce mi-a rămas mai scump, jur pe statua Libertăţii de la PloeÅŸti, că are să fie o istorie!… (bate-n masă.) A! Gelozie! Am să-i omor!
CHELNERUL
(intrând din dreapta)
Vine!
MIÅ¢A
Un vermult.
CHELNERUL
Vine. (iese)
MIÅ¢A
Voi să beau, voi să beau (cadenţând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simÅ£esc eu… (Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. MiÅ£a bea paharul pe nerăsuflate ÅŸi plăteÅŸte. Chelnerul ia paharul ÅŸi pleacă.) AÅŸa! Să vie acuma. (îşi pune masca.)